Cheile Rametului

Cheile Rametului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului. Datorită elementelor pe care le găzduieşte, Cheile Râmeţului au fost declarate rezervaţie naturală complexă. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici se continua pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cable de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

Mai există un traseu, denumit “Brâna caprei” , care porneşte din Chei, dinainte de portal, urcând puternic pe nişte cabluri. Acest traseu străbate cheile pe o cărare suspendată cu 100 m deasupra apei, oferind peisaje superbe asupra cheilor. Traseul nu este amenajat pentru turişti, presupunând pasaje de căţărare pentru depăşirea unor obstacole, aşa că este recomandată parcurgerea lui doar pe vreme bună şi doar de către cunoscători ai zonei sau de către turişti antrenaţi !

Cheile Rameţului sunt declarate Rezervaţia naturală din1969 prin Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Alba si sunt situate în partea central-estică a Munţilor Trascăului, pe cursul mijlociu al Văii Geoagiului, numită în avale Valea Mănăstirii, iar în amunte Valea Mogoşului; altitudine maximă 1189 m, altitudine minimă 530 m.

Suprafaţa este de 150 ha. iar in partea de est şi de vest rezervaţia este delimitată de glacisul care înconjoară versanţii abrupţi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud şi coboară vertiginos în Valea Geoagiului. Limita nordică este formată de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de pădurea din apropierea cotei de 1135 m şi se continuă spre est şi spre vest la marginea abruptului, iar cea sudică o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins între cotele 1158 m şi 1166 m, dominate de vârful Piatra din Chei (1189). Zona tampon o constituie o fâşie lată de circa 200-300 m, care înconjoară zona strict protejată şi cuprinde în cea mai mare parte pădurea limitrofă, inclusă de silvici în Clasa I de protecţie, şi câteva areale cu păşuni şi fâneţe.

Relieful este reprezentat prin cele două masive calcaroase Uzmezeu la nord, ce culminează la 1135 m şi se continuă printr-o înşeuare cu Vf. Tarcău (1217 m), şi Fundoi la sud care este dominat de Vf. Piatra din Chei (1189 m) şi de Vf Vulturu (1166 m). Ele constituie resturi ale unui vechi platou calcaros, în care Valea Geoagiului şi-a săpat o cheie deosebit de pitorească. Ca urmare a intensei carstificări, se întâlneşte o întreagă gamă de forme carstice: versanţi abrupţi şi golaşi, vârfuri ascuţite şi sub formă de turnuri, creste, doline, peşteri-, portaluri şi ulucuri, precum şi numeroase acumulări deluvio-coluviale sub formă de grohotişuri şi blocuri.

Starea actuală a rezervaţiei poate fi apreciată drept mulţumitoare datorită faptului că presiunea turistică este relativ scăzută datorită distanţei faţă de centrele urbane şi dificultăţilor întâmpinate la traversarea sectorului de chei (circa 1 km accesul se face prin albia pârâului în perioadele secetoase), precum şi inaccesibilităţii pereţilor abrupţi ai cheilor.